boli autoimune - Centrul Medical Bioderm

Inflamația este o funcție vitală a sistemului imunitar înnăscut. Acesta o declanșează imediat după ce detectează un agent patogen invadant sau un țesut deteriorat.

Inflamația acută:

În apropierea zonei deteriorate, pereții unor mici vase de sânge, numite capilare, se extind pentru a aduce mai mult sânge în zonă.

De asemenea, pereții capilarelor devin mai poroși, astfel încât fluidelor, proteinelor și celulelor albe din sânge li se permite să migreze în spațiile dintre celulele din țesutul afectat – un pas necesar pentru a izola o zonă infectată.
Zona devine apoi fierbinte, roșie și umflată din cauza fluxului sanguin crescut și a acumulării de lichide.
Presiunea acumulată de lichid și moleculele inflamatorii, care sunt atrase în zonă, pot irita fibrele nervoase și pot duce la durere.

Ca urmare a acestor modificări, este posibil ca țesutul din zona inflamată să nu poată funcționa așa cum ar trebui.

Etapa finală a procesului inflamator este reparația. Odată ce agentul patogen sau substanța nocivă a fost eliminată, începe repararea țesuturilor.

Celulele supraviețuitoare se regenerează pentru a le înlocui pe cele deteriorate.
Celulele care fac parte din structuri mai puțin complexe, cum ar fi suprafața pielii, cresc repede cu ușurință.
Celulele din organele mai complicate, cum ar fi ficatul sau glandele, nu cresc în mod normal ca număr, dar pot fi solicitate să facă acest lucru după ce au apărut leziuni.
Dacă este imposibil să recrească țesutul normal la locul inflamației, se poate forma țesut cicatricial pentru a completa deficiențele.

Cum se transformă inflamația acută în inflamație cronică?

Dacă amenințarea rămâne și răspunsul imun este declanșat în mod constant sau dacă o persoană are o afecțiune care determină sistemul imunitar să reacționeze (ca și cum ar exista o amenințare), răspunsul inflamator poate continua și poate deteriora organismul în loc să-l vindece.

În acest caz, inflamația se numește cronică.

Inflamația cronică:

Inflamația și răspunsurile alergice:

Atunci când organismul se răzvrătește împotriva mediului apar:

Alergii
Eczemă
Astm

Inflamația și bolile autoimune:

Atunci când sistemul imunitar luptă împriva structurilor normale, apar boli autoimune. Odată apărute, acestea se autoîntrețin. Care sunt bolile autoimune?

Boala inflamatorie intestinală
Lupus
Scleroză multiplă
Psoriazis
Artrita reumatoidă
Diabetul de tip 1

Împreună ținem în control bolile autoimune cu manifestare dermatologică.

Te așteptăm la consultație!

Suntem în plină campanie de vaccinare. Toți pacienții noștri, care au boli auto-imune, cu manifestare la nivel cutanat, se pot vaccina. Fără riscuri.

Ce este o boală auto-imună?

Într-o boală auto-imună, apare un proces generalizat de inflamație. Inflamația este în tot corpul.

Sistemul imunitar produce anticorpi, care – aberant – distrug celule sănătoase în diverse zone.

Odată declanșat acest proces, se auto-întreține.

Nu există medicamente, care vindecă o boală auto-imună. Doar o țin în control.

SARS COV 2 poate declanșa o boală auto-imună

Virusul SARS COV 2 reprezintă risc pentru declanșarea unui boli auto-imune.

Dacă faceți boala COVID 19 sunteți în risc să vă auto-declansați o boală auto-imună. De ce?

Virusul ințiază o reacție inflamatorie însoțită de distrugerea celulelor din organism. Prima oară, la nivel pulmonar, apoi inflamația se extinde.

Din acest punct de vedere, COVID 19 este o boală asemănătoare cu bolile auto-imune.

Infecția COVID 19 crește așadar riscul apariției altor boli auto-imune!

Vacinarea, prevenție inclusiv pentru boli auto-imune

Vaccinarea anti SARS COV 2 este cel mai eficient mod de a preveni infecția COVID 19.

Vaccinarea anti SARS COV 2 este un mod eficient de a preventi apariția bolilor auto-imune, declanșate de prezența virusului.

Afecțiunile dermatologice cronice permit vaccinarea

# Afecțiunile dermatologice cronice, care au componentă auto-imună – psoriasis, lupus eritematos – permit vaccinarea.

# Pacientii care au avut un cancer cutanat în antecedente – carcinoame ori melanom – se pot vaccina. Vaccinarea este extrem de importantă.

Organizația Mondială a Sănătății spune că pacienții oncologici sunt pe locul unul ca prioritate de vaccinare.

# Pacienții care au tratament cronic cu gluco-corticoizi pot face vaccina, după ce scad dozele de medicație imunosupresoare, sub controlul medicului currant.

Ce este vaccinarea?

Vaccinarea învață sistemul imunitar să lupte, specific, cu un virus.

Odată ce a învățat, la întâlnirea reală cu virusul SARS COV 2 de exemplu, acesta va fi pur si simplu eliminat mecanic din căile respiratorii.

Odată cu secrețiile normale.

Toată echipa Bioderm este vaccinată.

Te așteptăm la consultație în siguranță!

Colorațiile sunt importante nu doar pe suprafața pielii, ci și în interiorul mucoaselor. Tigările pot face ulcerații și colorații pe suprafața buzelor, dar și pete albe în cavitatea orală. Vezi ce semnifică!

Buzele sunt o semimucoasă. Ne uităm cu atenție la leziunile care apar pe suprafața lor. Regula este: indiferent ce leziune apare, dacă nu trece în 10 zile, mergeți la specialist.

O infecție la nivelul gâtului, o faringită, e insotită des și de leziuni pe suprafata buzelor. De obicei, purtătorii cronici de stafilococ fac aceste leziuni, așa că medicul verifică prezența streptococului beta-hemolitic.
Candida este o altă infecție, care produce leziuni pe buze.
Bolile autoimune produc, de asemenea, leziunii pe suprafața buzelor.

De aceea, leziunile pe buze, care nu trec, au nevoie de consultație dermatologică.

Țigăriile produc cancer pe suprafața buzelor

Cum modifică țigara o semi-mucoasă?

Tigara modifică arhitectura vaselor de sânge din suprafața buzelor.
Pielea se apară de agresiunea chimică și termică și devine mai groasă.

Pe aceste modificări, pot apărea leziuni maligne.

Cancerul de buze pare un mic herpes, pe buza inferioară, pe locul pe care stă țigara de obicei.

Leziunea trebuie investigată prin examen anatomo-patologic (biopsie).

Fumatul decolorează mucoasa internă a obrazului

Același efect îl are țigara și în mucoasa cavității orale.

Tigara modifică arhitectura vaselor de sânge din mucoasa orală.
Partea interioară a obrazului devine mai groasă, pentru că mucoasa orală încearcă sa se apere.

Mai întâi, apare o decolorare pe partea internă a obrazului. Pare o pată albă.

Aceasta devine mai groasă și apoi e ireversibilă. Așa încep modificările maligne.

Leziunile din cavitatea orală se îndepărtează și apoi se trimit la anatomie-patologica.

BIODERM MEDICAL CENTER

Totul despre inflamație