Cele mai multe dintre recomandările vechi în privința aspectului pielii blamau ciocolata și laptele. Dar există dovezi științifice să eliminăm ciocolata și produsele lactate ca să avem o piele strălucitoare?

Cercetătorii au început să exploreze legătura dintre dietă și sănătatea pielii (în special în privința acneei) la mijlocul anilor 1900. Manualele de dermatologie din anii 1930 au recomandat restricționarea carbohidraților, a dulciurilor și pentru a ameliora acneea. Dar aceste recomandări s-au bazat pe observațiile medicilor, nu pe cercetări.

Ciocolata este adesea blamată ca factor agravant al acneei, dar:

• Într-un studiu din 1969, 65 de persoane cu acnee au fost rugate să mănânce un baton de ciocolată pe zi, timp de patru săptămâni. Rezultatele au arătat că participanții, care au mâncat batoanele de ciocolată, nu au avut mai multe erupții decât cei care nu au mâncat ciocolata.
• Rezultate similare au fost găsite într-un studiu din 1971.  Atunci, 27 de studenți, care au raportat că sunt sensibili la declanșatorii acneei din dietă, au consumat cantități mari de ciocolată, lapte, arahide prăjite sau băuturi răcoritoare timp de o săptămână. Nu s-a observat nicio diferență semnificativă în numărul de erupții. Aceste studii au avut și unele limitări majore. Studiul din 1969 a fost sponsorizat de Asociația Producătorilor de Ciocolată din Statele Unite ale Americii. Și ambele studii nu au evaluat aportul de alimente al participanților în perioada de studiu, care ar fi putut influența tenul lor.
• Mai recent, un studiu din 2011, care a inclus zece bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, a constatat că s-au produs modificări semnificative în severitatea acneei după o singură doză de ciocolată pură (100% cacao). A existat o asociere puternică între cantitatea de ciocolată consumată și numărul de erupții.

Rezultatele sunt contractorii, iar recomandări clare despre ciocolată nu pot fi făcute încă! Cercetările noi, pe grupuri ample, sugerează alte strategii dietetice, care merită încercate, dacă doriți să vă îmbunătățiți pielea. Acestea includ consumul de legume, precum și alimente cu o încărcătură glicemică mică.

Ce este indicele glicemic?

Indicele glicemic este un clasament între 0-100 dat alimentelor, care conțin carbohidrați, pentru a descrie cât de repede carbohidrații sunt digerați în glucoză (zahăr) și absorbiți în sânge.

• Indicele glicemic sau indexul glicemic (IG) al unui aliment arată puterea acestuia de a crește glicemia, după consumul unei cantități de 100 g de glucide din acel aliment. Acest număr are ca reper în ce măsură crește glicemia dupa 100 g de glucoză sau de pâine albă, acesta fiind pragul de 100% la care se raporteaza celelalte IG-uri.
• Cu cât IG al unui aliment este mai mic, cu atat glicemia crește mai puțin – situație bună pentru sănătatee generală!
• Alimente cu indice glicemic mic sunt considerate cele care se înscriu sub 55 IG.

Indice glicemic vs. încărcătură glicemică

Cu toate acestea, calcularea încărcăturii glicemice poate oferi o imagine mult mai exactă a ceea ce face acel aliment cu  zahărul din sânge (glicemia). Încărcătura glicemică se bazează așadar pe conceptul indicelui glicemic, dar ia în considerare și cantitatea de alimente consumate. Aceasta oferă o imagine mai precisă a efectului general pe care îl au alimentele asupra nivelului de glucoză din sânge.

Conceptul de încarcătura glicemică (InG) este relativ nou (introdus în 1997).  InG arată căt de mult din fiecare gram de aliment va crește nivelul zahărului din sânge.

Încărcătura glicemică a unui aliment este în strânsă legătura cu gramajul unei porții din acel aliment.

• InG = Cantitatea de glucide din portie (g) x IG / 100
• Pentru a găsi InG-ul unui aliment se multiplică IG cu num=rul de grame de carbohidrati (glucide) dintr-o portie, apoi se împart la 100.
• InG trebuie sa aiba valori cât mai joase posibil.

Încărcătura glicemică și sănătatea pielii

Odată ce glucoza intră în sânge, un hormon numit insulină o mută în celulele noastre pentru a fi utilizată pentru energie.

Dietele cu o încărcătură glicemică ridicată declanșează un răspuns mai mare la insulină.

Acest nivel ridicat de insulină crește un hormon, numit factor de creștere asemănător insulinei (IGF), care a fost asociat cu erupții cutanate – cum ar fi acneea.

Așadar, dacă mâncați alimente cu o încărcătură glicemică mare – pielea NU va arăta bine.

Și invers – alimentele cu o încărcătură glicemică mică au un efect benefic asupra pielii. 

Fructe și legume. Cât contează pentru piele?

Culoarea pielii noastre este influențată de trei pigmenți – hemoglobină (din sânge), carotenoizi și melanină (celulele cu pigment din piele).

Multe fructe și legume conțin carotenoizi. Aceștia sunt responsabili pentru culoarea verde intens a spanacului, culoarea portocalie vibrantă a morcovilor și a portocalelor și nuanța roșie a roșiilor.

• Când mâncați fructe și legume, acești pigmenți se pot acumula în piele, ducând la o strălucire aurie sănătoasă.

Laptele este nociv pentru piele?

Laptele conține în mod natural steroizi anabolizanți, hormoni de creștere și alți factori de creștere. Într-o cale metabolică complicată, acești factori duc la o eliberare mai mare de insulină și factor de creștere asemănător insulinei, care poate stimula dezvoltarea și progresia acneei.

Dar NU sunt studii serioase care să demonstreze legătura dintre produsele lactate și acnee.

Dacă încercați să vă îmbunătățiți tenul, puteți încerca următoarele strategii:

• reduceți alimentele cu o încărcătură glicemică mare  – scăzând cantitatea de mâncare procesată, junk food
• adăugați alimente cu o încărcătură glicemică mică – legume, cartofi copți în coajă, pâine integrală